Catalin Chirilescu
Cătălin Chirilescu

Astazi am imbratisat cu drag si m-am jucat cu copiii cu autism !

Salutare drag prieten din fata monitorului ! :)

Astazi am avut onoarea si placerea de a vizita Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism din Bucuresti.

 

O straduta uitata de lume prin spatele statiei de metrou Tineretului, pe care stralucea o casuta cu etaj si mansarda, care afisa cateva jucarioare de plus la gemuletele mici si dreptunghiulare. Din prima clipa in care am ajuns pe strada, mi-am spus: “Aici trebuie sa fie” si am ciocanit politicos la usa. Un domn bland mi-a deschis, parca abia asteptand sa ma vada dupa ani de zile si m-a poftit la o masuta alaturi de sotia sa.

 

Am stat de vorba pret de cateva minute, dupa care m-a invitat sa-i vad pe copii. Da, cativa copilasi draguti despre care nu stiam nimic, ci doar ca erau diagnosticati cu autism. Si acum intrebarea fireasca…

 

Ok, Autism, dar ce inseamna de fapt aceasta afectiune ? Nu mi-am pus niciodata cu adevarat intrebarea in ce consta aceasta si ce e de facut in cazul ei ?

 

Voi stiti ce inseamna, dragii mei prieteni ? Traim in aceasta lume si multe din lucruri ne trec pe la ureche, iesind bine-mersi pe urechea cealalta, fara sa ne intereseze prea mult. Asta inseamna lipsa de responsabilitate si dezinteres, elemente de care am dus lipsa si eu pana astazi.

 

Hopa sus pe scari la copilasi si… minunat, as putea spune chiar “Wooow !”, am descoperit “pui de om” simpatici, draguti, calzi si care abia asteptau sa se arunce la tine in brate si sa te pupe.

 

In acel moment intreaga perspectiva asupra acestor copilasi, asupra acestei afectiuni s-a schimbat la 180 de grade. Am primit de la viata o lectie de responsabilitate, maturitate si dragoste fata de oameni ca noi, care sunt defavorizati fara drept in gradinitele romanesti, replica frecvent intalnita la educatoarele acestor gradinite fiind: “Georgel, stai departe de copilul cu autism sa nu iei si tu boala !”

 

Va dati seama ce limitati suntem de multe ori ? Ce minti “inguste” !

 

Ei bine, dragi prieteni, astazi a fost o zi deosebita pentru mine !

 

Am constientizat inca o data ca este dreptul si obligatia noastra ca oameni sa actionam pentru a transforma lumea in ceva mai bun.

 

O farama de bunatate, un zambet, un milimetru de munte mutat din loc conteaza !

 

Intereseaza-te si implica-te in cunoasterea si rezolvarea problemelor legate de astfel de afectiuni ! Nu ramane ignorant, la fel cum am fost si eu pana astazi !

 

Dumnezeu ne-a creat egali in fata lui ! Este de datoria noastra sa pastram egalitatea !

Copiii cu autism, asijderea tuturor oamenilor, merita toata iubirea, caldura si energia noastra !

 

Multumesc AITA pentru experienta exceptionala de astazi ! Imbratisez cu drag intreaga echipa din locasul de pe straduta mica din spatele statiei de metrou Tineretului. :)

 

Te invit cu drag si pe tine, bunule prieten si cititor, sa te joci, sa dansezi si sa imbratisezi “ingerasii” de la Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism !

Iata mai jos adresa Asociatiei:

http://www.autism-aita.ro/

 

 

Si poate ne vedem acolo data viitoare, eu probabil ca voi veni alaturi de campioana mondiala si europeana la spada (caci astazi am vorbit cu ea despre copilasi), o fosta colega de breasla de-a mea in acest sport, Ana Maria Branza, care a vizitat si ea copilasii saptamana trecuta si care a promis ca revine cat de repede posibil ! :)

Te imbratisez cu bucurie ! >:D<

Comentarii

comentarii

6 gânduri despre “Astazi am imbratisat cu drag si m-am jucat cu copiii cu autism !”

  1. Catalin, daca ceea ce ai facut azi a fost facut din inima si fara nici un interes atunci esti un om minunat (chiar ma uimesti pentru varsta ta). Nu cred ca exista ceva mai frumos decat sa ajuti pe cineva aflat in suferinta sau neajutorat. Abia astept sa te iau cu mine in Piatra Mare. Felicitari pentru gestul tau!

    1. Petrica, o fosta cursanta din grupa care inca se regaseste pe desktop-ul laptop-ului meu (depinde de voi daca va continua sa fie 😛 ) m-a invitat dupa ce am terminat cursul la Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism. Ea lucreaza acolo de mult timp. Cu drag m-am dus sa impartasesc si eu un dram de bucurie alaturi de copii si de intreaga echipa. Cu ocazia aceasta, m-am gandit sa scriu si un articol prin care sa promovez Asociatia si valori de care ar trebui cu totii sa fim constienti si sa actionam inspre respectarea lor.

      Multumesc pentru aprecieri, nu cred ca varsta are vreo relevanta ! Copiii nu sunt in suferinta, sunt copii normali, care au aceasta disfunctie, problema pe care o intampina este refuzul gradinitelor de a-i integra.

      SI eu abia astept sa-mi fac timp sa vin ! Multumesc inca o data ! :)

      Sa ne revedem cu bine duminica cand astept sa-mi „updatati” desktop-ul ! :)

  2. Buna,Catalin!
    Ma bucur sa vad ca mai exista oameni care sunt capabili sa constientizeze ca autismul nu este o boala ci o tulburare, o afectiune, asa cum ai spus….Ma bucur nespus sa vad ca exista tineri ca tine, care si-a deschis sufletul unor copii minunati,care nu cunosc semnificatia cuvintelor´´ura, minciuna, rautate´´.
    Mama unui baietel de 4 ani,diagnosticat cu autism.

    1. Multumesc pentru cuvintele frumoase Dana ! :)

      „Ura, minciuna, rautate” pe care le vedem in fiecare zi la televizor, dar fata de care nu ne putem dezice (adaug si prostie la aceste valori „titanice” pe care le promovam in socialul de azi 😛 ).

      Cand foarte simplu, putem stinge televizorul si merge chiar in miezul acestei societati la o piesa de teatru, la un film, la un spectacol de improvizatie, un centru de copii cu disabilitati, in parc la socializare alaturi de prieteni, la club, la opera, La AITA sau alte asociatii de acest gen, la o cafenea sau in librarie alaturi de mireasma cartilor.

      Hugs >:D<

  3. Felicitari… m-am tot gandit ce sa iti spun dupa ce am citit articolul, dar e un gest mult prea frumos pentru a fi apreciat pe deplin in cuvinte… Copiii cu dizabilitati au nevoie si au dreptul, ca oricare dintre noi, sa se afle printre ceilalti,sa fie acceptati si apreciati. Cred ca ceea ce nu stiu (si mai ales inca nu au avut ocazia sa simta) cei care cu preconceptii din sfera „autismul este molipsitor” este ca a fi in preajma copiilor e o atingere magica! pana sa incep sa lucrez cu copiii am fost un om sarac; lor le datorez primul pas facut cu toata increderea in calatoria catre mine. Cred cu putere ca fiind in preajma lor primim chiar mult mai mult decat suntem in stare sa daruim!

Comentarii